criminologie comprehensiva/ idei calauzitoare

Idei călăuzitoare in volumul lui G. Basiliade "Criminologie Comprehensiva" publicat in 2006, editura Expert, Bucuresti

1. Criminologia este o stiinta caracterizata printr-o interdiscilinaritate constitutiva care are ca obiect urmatoarele domenii conexe :

a) etiologia si structura incalcarii interdictiilor impuse oamenilor in vederea mentinerii ordinii de drept penal si a organizarii societatil iar, pe un termen indefinit, a supravietuirii fiintei umane ca realitate biologica distincta de alte specii ;

b) problema corelativa a prevenirii prin pedepse si alte sanctiuni a nerespectarii interdictiilor impuse de necesitatile obiective ale supravieturii, convietuirii si dezvoltarii fiintei umane ; de la origini si pana la sfarsitul Evului mediu Incalcarea unei interdictii avea cu precadere un fond moral sau religios ; unele din aceste transgresari au dobandit un echivalent sau corespondent semantic in ideea de „pacat”. ; ideea de „pacat”, prin diferite elemente structurale a prefigurat termenul juridic de „infractiune”: ; este vorba de o norma incriminatoare, de caracteristici subiective si obiective si de sanctiuni. Orice sanctiune presupune o forma de ispasire si o redresare morala ca factori intervenienti intre fapta si procedurile de integrare sociala post-executorie. Exista forme eliptice de sanctiune, si anume cele care se reduc la faza ispasirii (de exemplu pedeapsa cu moartea, condamnarea pe viata). Obiectul criminologiei prin intermediul uneia din disciplinele sale de ramura, si anume penologia este cautarea si stabilirea criteriilor de individualizare si executare a pedepselor si de inegrare sociala a subiectilor unui tratament penal.

c) un alt domeniu care face parte din obiectul criminologiei il constituie formarea „constructului criminogen” ; In măsura in care consecintele faptei sunt previzibile si pot fi cunoscute de catre faptuitor, iar actul acestuia nu e rezultatul unei constrangeri fizice sau psihice de nesuportat sau al unei situatii sociale ori patologice care elimina discernamantul ori autonomia vointei si a deciziei se poate vorbi despre “liberul-arbitru” ca factor mintal premergator „trecerii la actul infractional” ; trecerea la actul infractional (acting out) duce la formarea unui „construct criminogen” ; ”constructul criminogen” rezulta dintr-.un conflict de valori, o socializare normativa si/sau cognitiva discordanta ori partiala, o motivaţie şi o intenţie antisociala ; intentia este pproiectia mintala a scopului si a consecintelor actului proiectat; ea este elementul psihic supus mecanismului de evaluare rationala implicat de liberul-arbitru ; formarea „constructului criminogen” presupune atat elementele obiective ale conflictului de valori si ale savarsirii faptei cat si elementele subiective ale socializarii normative si cognitive discordante in raport cu valorile ocrotite legal ; din categoria elementelor subiective fac parte motivatia, intentia si optiunea pentru „trecerea la act” ; schema inlantuirii obiectiv - subiectiv în geneza “constructului criminogen” se prezintă astfel:

– Conflictul de valori ------socializare normativa si cognitiva discordanta------- motivatie----intentie antisociala-----liberul-arbitru cu evaluarea scopului sI a consecintelor actului-------optiunea comportamentala----------trecerea la actul infractional.

Relatia dintre elementele subiective si cele obiective ale unei fapte se subordoneaza unuI principiu calauzitor pentru intelegerea „liberului-arbitru” si a substratului existential al comportamentelor omenesti, si anume ca toate actiunile sau inactiunile fiintei umane neconstransa irefragabil fie de cauze patologice, fie sociale, fie prin interventia unui tert ori existenta unei situatii limita au ca trasatura generica de referinta capacitatea divizilor de a se raporta la scopul si consecintele posibile ale propriillor fapte si de a opta pentru o varianta comportamentala. De aici a rezultat formula calauzitoare pentru intreaga noastra lucrare si anume ca „mens regit actum”.

2) In relatia dintre obiectiv si subiectiv in geneza „constructului criminogen” se intrepatrund o analiza descriptiva (tipologica), diferite tipuri de explicatii (cauzale, functionale, teleologice} si o abordare comprehensiva (cu sensul folosit de W. Dilthey) menita sa dezvaluie antecedentele constitutive si deliberarile liberului-arbitru din care decurg „tecerea la actul infractional”.si „constructul criminogen”

3) Incalcarea interdictiei divine primordiale referitoare la „fructul oprit” se confunda cu „pacatul originar”. Aceasta prohibiţie ontica fundamentala nu este un mit sau o plăsmuire imaginară ori o construcţie supranaturală integrată intr-un ansamblu de idei ori de convingeri. Ne gasim in fata unui dat dezvăluit metaforic de hermeneutica teologica a evenimentelor preistorice dar plauzibile din Vechiului Testament. Cartea Genezei considera „Creatia Omului” ca un produs perfect realizat prin dedublarea unei fiinte unice in doua ipostaze diferite, si anume barbatul si femeia. Este cazul unui patrimoniu genetic comun care stabileste un raport direct de consangvinitate intre Adam si Eva. Jacqes Le Goff arata in „Imaginarul medieval” ca „fructul oprit” este expresia metaforica a unei relatii pe care unii exegeti medievali au considerat-o un „incest”. Din aceasta perspectiva „pacatul originar” se confunda cu „incestul” iar interdictia de a se atinge de rodul unui numit arbore din Eden constituie o piedica la o legatura trupeasca degradanta pentru specia umana. Este posibil ca reproducerea fiinteI umane si a speciei sa fi fost conceputa de divinitate ca un tip de relatie pura care inlatura raportul de consangvinitate. Un exemplu care sustine o asemenea interpretare il constituie „Imaculata Conceptie”. Pe de alta parte, incepand din preistoria si protoistoria umanitatii si pana in zilele noastre incestul a fost si continua sa fie pedepsit aproape pretutindeni. Se inlatura prin functionalitatea totemurilor din majoritatea societatilor primitive involutiile demografice si degenerescenta morfo-fiyiologica si biologica ca urmare a raportrilor de endogamie si implicut de consangvnitate nemijlocita. Exogamia nu este produsul unui reflex gregar ci efectul unei rationalitati incipiente cu care omul a fost inzestrat pentru a respecta comandamentul divin privitor la continuitatea si multiplicarea speciei umane.

4. Sanctiunile divine cu trimitere la „pacatul originar” fac din om o fiinta muritoare care dispare periodic ca individ pentru ca sa supravietuiasca ca specie, ispasind pana la Mantuirea sa prin sacrificiul cristic si prin Gratia Divina, osanda aplicata pentru greseala primordiala.

5. Din perspectiva biblica, posibilitatea aplicarii pedepsei pentru pacatul originar cuprinde intreaga existenta a speciei umane. De aici rezulta o caracteristica teleonomica (in sensul lui H. Driesch si a lui J. Monod) ca organismele sa aiba o tendinta biologica de a supravietui si de a se perpetua. Aceasta face posibila perpetuarea sanctiunii originare aplicate omului pentru pacatul primordial.

6. Dintr-o perspectiva comprehensiva, problema prevenirii incalcarii unei interdictii consta in gasirea mecanismelor de deliberare a intentiei infractionale cuprinse in liberul arbitru care premerge formarea "constructului criminogen". Intuirea acestor mecanisme printr-o abordare comprehensiva constituie un principiu al predictiei si prevenirii comportamentului penal.